If I die young...

Nu, nu e testamentul meu, dar se apropie de gandurile mele curente. 5 luni de nestire. 5 luni care au fost precum o cursa nebuna.

Am scapat de facultate intr-un final. Nu ii pot numi 'cei mai frumosi ani', cu toate ca maturizarea a fost abrupta. La final, uitandu-ma inapoi, nu pot spune ca am avut relatii de prietenie cu multi colegi. Cei mai multi m-au si uitat. Nu am facut lucruri marete in acesti 3 ani. Nu mi-am stabilizat viata personala. Dar mi-am facut cativa prieteni dragi, am invatat sa ascult mai mult si sa vorbesc mai putin si mi-am dat seama ca ce vreau eu nu exista.

De 5 luni lucrez. E ok, dar putea fi mai ok. Mentorul meu a plecat din companie prea devreme, lasandu-ma sa ma ocup de lucruri singur. Ceilalti nu m-au inteles sau ajutat. Acum privesc alte locuri si ma gandesc la unul din idealurile mele.

Sunt adesea momentele in care, meditand singur la cat de cainoasa mi-e viata, realizez cat de norocos sunt sa am atatia prieteni adevarati care sunt langa mine indiferent de cat de jigodie sunt uneori. Nu multi pot spune acest lucru.

Mi-e greu sa ma exprim in persoana. Mi-e greu sa fac un lucru de care eu ma feresc. Mi-e frica sa nu reeditez greselile din trecut. Si aceste aspecte au ca directa consecinta esecul meu din punct de vedere amoros. O sa mor singur. If I die young...